Notice: The called constructor method for WP_Widget in HynoTech\DropboxFolderShare\Widget is deprecated since version 4.3.0! Use
__construct()
instead. in /home/stefan/filadelfiasibiu.ro/wp-includes/functions.php on line 3924
Semnul 7 – Creșterea Materialismului (partea II) – Biserica Crestina Filadelfia Sibiu

Semnul 7 – Creșterea Materialismului (partea II)

7. Reflecţii asupra valorii

În cartea Simţul Moral, James Q. Wilson spune că astăzi oamenii nu mai răspund în nici un fel la probleme legate de morală şi etică, iar cei care încă mai ţin de valorile tradiţionale (creştine), se simt ca nişte refugiaţi într-o ţară ocupată. Pentru intelectualii de azi chiar şi ideea de moralitate publică este considerată ofensatoare! Prin urmare, ideea de valoare este şi ea atacată astăzi iar întrebarea care se ridică este dacă societatea ca întreg poate continua să existe într-un vacuum moral.
În acest sens, vom lua ca obiect de studiu ridicarea şi căderea Cartaginei, o mare putere a antichităţii, în care doar capitala avea un interior de apr. 12 kmp, case cu pâna la 6 nivele, curţi interioare, grădini de vară, fântâni arteziene, până şi instalaţii de canalizare! Armata care o păzea o putea apăra fără ca cea mai puternică armată străină să ameninţe locuitorii ei pentru ani de zile!
În esenţă, Cartagina a fost non-politică la început, preocupările ei de bază fiind apărarea întâi, apoi asigurarea libertăţii mărilor (navigaţia liberă), şi doar în cele din urmă, cucerirea de teritorii. Era o cetate ridicată din comerţ, iar locuitorilor le plăcea luxul şi bogăţia, trăind doar ca să cumpere şi să vândă. Aveau porturi tampon în sudul Spaniei şi au ajuns chiar până în Anglia, iar Herodot spune că Imperiul Cartaginei ocupa aproape toată coasta de Nord a Africii. Cartagina era numită regina şi mama cetăţilor Africii şi marea rivală a Romei (Salvian, episcopul Marsiliei din sec. V).
Cultura Cartaginei era una de vârf: academii de arte frumoase, gimnazii (în care se învăţau limbi si maniere), temple măreţe, arene şi case guvernamentale, toate în interiorul zidurilor. Avea o poliţie de elită şi era cunoscută ca model de autoritate şi siguranţă publică.

8. Seminţele corupţiei

Acelaşi Salvian face însă şi aprecieri despre josnicia morală a locuitorilor ei, plini de bogaţii dar şi mai plini de vicii şi păcate. Setea de putere, invidia, intrigile, lăcomia şi necurăţia morală, sunt doar câteva aspecte menţionate, nu toţi oamenii fiind îmbătaţi de vin, dar toţi de păcat. Oprimarea orfanilor şi a văduvelor (chiar omorârea lor) se credea că este o cale spre a reduce sărăcia şi suferinţa din oraş! Cultura Punicilor a devenit în timp plină de violenţă şi cruzime, viaţa condusă doar de materialism şi corupţie în final consumându-i chiar pe ei înşişi…
Mercenarii Cartaginei, deveniţi foarte bogaţi, au adus şi cultul zeiţei pământului, Tanit, cea care asigură viaţa lungă, fertilitatea şi încă mai multă bogăţie. “Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint,” spunea Solomon cu mii de ani în urmă, iar acest imperiu chiar experimenta asta pe viu! Acestei zeiţe i se sacrificau copii, în schimbul tuturor beneficiilor pe care le oferea…
Şi aceasta este soarta ironică a Cartaginei; o cetate a bogăţiei nemăsurate, dar şi a ritualurilor monstruase, a devenit una din cele mai neobişnuite pietre de moară în marşul culturii Occidentale. Omorârea pruncilor în ritualurile păgâne a fost înlocuită cu un ‘ritual,’ legal de data aceasta, mult mai monstruos: 30 de milioane de copii omorâti în 20 de ani de istorie modernă în America, ca să nu mai vorbim de cele 20 de milioane de copii omorâţi într-o ţară mult mai mică şi într-o perioadă mult mai scurtă, şi anume România…

Cultura modernă insistă pe drepturi şi alegeri împotriva voii lui Dumnezeu în ce priveşte darul unei vieţi noi. Ar putea fi numit cultul egoismului, al lăcomiei şi al materialismului.
Cultul lui Tanit era teribil, sângeros, însă ei nu şi-au ascuns niciodată faptele după mantaua ipocriziei. Ei îl numeau crimă, aşa cum era. Şi asa este şi azi.

9. Religie şi realitate

Un studiu care căuta relaţia dintre credinţă şi materialism, a dat la iveală rezultate uluitoare: creştinii de astăzi nu mai pot face faţă puterii, ci doar să spere că credinţa va rămane o sursă de înţelepciune şi călăuzire. Cam 90% din populaţie este strict materialistă şi doresc şi mai mulţi bani!
Concluzia studiului a fost următoarea: “credinţa influenţează foarte puțin modul în care oamenii îşi conduc afacerile financiare.”

10. Goliciune spirituală

Americanii moderni au “prea mult pentru ca să trăiască şi prea puţin pentru ce să trăiască!” Totul este permis şi nimic nu este important! (deocamdată, pentru români, doar a doua parte este relevantă!) Pe scurt, Materialismul ne-a falimentat. Freudianismul, Marxismul, Deconstrucţionalismul şi Permisivitatea Socială, toate ne-au falimentat şi nu au adus semnificaţie vieţii şi nici pacea minții, promise de aderenţii lor.
Spiritul uman are nevoie de mai mult decât hrana fizică (de fapt, mai multă hrană fizică (îmbuibare) este mai multă boală pentru suflet), de o hrană spirituală. Iar sufletul naţiunii nu poate supravieţui când lăcomia, pofta şi ambiţia sunt singurele criterii de viaţă. Singura vindecare pentru această goliciune spirituală este întoarcerea la valorile care au ridicat aceste națiuni, adică la valorile credinţei creştine. În special, toţi trebuie să ştim felul în care credinţa creştină poate produce şi trebuie să producă transformări în viaţa noastră.